Despre Iasi

Iaşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Iaşi, al doilea municipiu al ţării după Bucureşti, fostă capitală a Moldovei şi a României.

Amplasare 47°09′44″N, 27°35′20″E 
Atestare documentară 1408 
Populaţie (2002) 320.888 (305.978 în 2006[1]) 
Suprafaţă 145 km² 
Densitatea populaţiei 3.109 loc./km² 
Altitudine 200 m n.m. 

Aşezare geografică

Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. Prin extinderea lui, Iaşiul nu mai este acum legendara urbe a celor 7 coline, ci oraşul celor 9 coline (Cetăţuia, Tătăraşi, Galata, Copou-Aurora, Bucium-Păun, Şorogari, Ciric, Repedea si Bârnova), cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Clima

Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 37,3 °C, în timp ce minima a fost de - 17,5 °C.

Oraşe apropiate

Paşcani (73 km V) 
Vaslui (70 km S) 
Negreşti (50 km SV) 
Huşi (89 km SE) 
Roman (83 km SV) 
Târgu Neamţ (100 km V) 
Botoşani (130 km NV) 
Suceava (150 km NV) 
Piatra Neamţ (150 km V) 
Bacău (120 km S) 

Etimologie

Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iaşi". Unii afirmă că numele provine de la un trib sarmat, iazygii, menţionaţi de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" şi "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis".

O inscripţie astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek, Croaţia în secolul al XVIII-lea menţionează existenţa unui Jassiorum municipium [2].

O altă explicaţie este că numele are originea în tribul alanic al jassilor. Numele maghiar al oraşului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piaţa (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgul Ieşilor (şi forma alternativă Iaşii), ar putea avea aceeaşi semnificaţie.

 

Istorie

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu Biserica armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.

Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza". În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916.

În mai 1944, la Iaşi s-au purtat lupte între forţele româno-germane şi Armata roşie. Divizia de elită Panzergrenadier ′Großdeutschland a obţinut o victorie importantă la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era ocupat de forţele sovietice.

În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas un centru important din zona de est a României.

 

Topografie

Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).

Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.

Transporturi şi comunicaţii

Reţeaua de străzi a oraşului continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din centru, gară, Podu Roş, Podu de Piatră, Fundaţie, Elena Doamna). Transportul în comun este asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze şi maxi-taxi. Este în curs de reabilitare infrastructura rutieră a municipiului şi liniile de tramvai printr-un credit accesat de primăria Iaşi. Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor oraşului.

La nivel local şi central, se discută tot mai insistent planul realizării unei autostrazi (Autostrada A4) est-vest, ce va face legatura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), a unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş[3] şi despre realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru şi Păcurari, cu realizare până în anul 2008. Iaşi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos, plus ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi) cu o staţie de triaj la Socola. În oraş sunt trei gări: Gara Centrală Iaşi (Iaşi şi Iaşi Nord), Nicolina şi Socola. În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional Iasi (cel mai important aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului), cu o aerogară modernizată recent şi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 2500 metri până în anul 2008. Într-o altă ordine de idei, Iaşul are cel mai mare procentaj de calculatoare conectate la Internet din ţară cu un număr total de calculatoare imediat după Bucureşti.

Populaţie

Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul IaşiÎn urma recensământului din 2002, Iaşul este al doilea municipiu al României după Bucureşti. Împreună cu zona metropolitană, populaţia se situează in jurul valorii de 397.800 locuitori.[1] Împreună cu numărul mare de flotanţi neincluşi în statisticele oficile, aproximativ 50.000, precum şi împreună cu cei peste 70.000 de studenţi care studiază aici oraşul depăşeşte 520.000 de locuitori [necesită citare], fiind pe departe cel mai mare oraş din România, după Bucureşti. 
sec. XVIII: cca. 30.000 
1859: cca. 50.000 
1900: 78.000 
1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruşi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 romi, 170 armeni, ş.a. 
1992: 345.000 
2004: 321.000 (la care se adaugă cca. 50.000 flotanţi şi 70.000 de studenţi)(această valoare nu include suburbiile) 

Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:
români: 98,1% 
romi: 1,2% 
alte naţionalităţi: 0,7% 

Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:
ortodocşi: 63.023 (61,26%) 
mozaici: 35.465 (34,47%) 
romano-catolici: 3.178 (3,08%) 
lutherani: 356 (0,34%) 
greco-catolici: 190 (0,18%) 

Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:
ortodocşi: 92,5% 
romano-catolici: 4,9% 
alte religii: 2,6% 

Politică

Consiliul local al municipiului Iaşi este compus din 27 de consilieri, împărţiţi astfel:
- Partidul Social Democrat :14 
- Alianţa Dreptate şi Adevăr (6 PNL şi 5 PD): 11 
- Partidul Conservator (PUR): 2 

Cartiere

nord: Copou, Ţicău, Crucea Roşie, Sărărie, Podul de Fier, Independenţei, Agronomie, Târgu Cucului 

est: Tudor Vladimirescu, Bucşinescu, Tătăraşi Nord şi Sud, Oancea, Dispecer, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviaţiei, Ţuţora, Obreja, Zona industrială 

sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roşie, Podu Roş, Dimitrie Cantemir, Ţesătura, Nicolina 1 şi 2, C.U.G. 1 şi 2, Galata 1 şi 2, Podul de Piatră, Zona Industrială Sud 

vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ţigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Păcurari, Canta, Păcureţ, Moara de Foc 
Potrivit ultimelor sondaje, Iaşul continuă să aibă una din cele mai ridicate rate ale criminalităţii din România (in scadere dupa 2004).

 

Instituţii şi puncte de interes

Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.

În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agronomică, Universitatea Tehnică cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Arte şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare. În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine), Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).

În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se va construi Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.

„Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”  (Nicolae Iorga)

„Iaşul este oraşul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrenţe, întrebat numai la zile mari şi la nevoi, şi uitat când este vorba de bine şi belşug.”  (Nicolae Hortolomei)

În prezent în Iaşi sunt două mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângă numeroasele centre comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte două complexe de tip mall sunt în curs de construcţie. În plus, în zona din spatele Palatului Culturii va fi construit megaproiectul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului oraşului din punct de vedere social, arhitectonic şi economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de locuit şi comerciale precum şi amenajări multifuncţionale.

Personalităţi marcante

Ion Creangă (1837 - 1889), celebru povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice "Amintiri din copilărie". A locuit în cartierul Ţicău, în aşa-numita Bojdeuca lui Ion Creangă. 
Alexandru D. Xenopol (1847 - 1920), unul dintre cei mai mari istorici români. A fost timp de mulţi ani profesor de istorie la Universitatea din Iaşi, precum şi rector al aceleiaşi Universităţi. De asemenea, a fost ales membru al Academiei Române. 
George Emil Palade (1912), biolog american de origine română, născut la Iaşi, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcţionarea şi structura celulelor (ribozom). 
În Iaşi au trăit şi s-au format oameni ca mitropolitul Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Spătarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Nicolae Iorga, Grigore Moisil, Marian Râlea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr. Cobălcescu, Petru Poni, Radu Cernătescu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Emil Racoviţă, Sorel Etrog, Barbu Fundoianu, Iosif Sava şi Petre Iorgulescu-Yor.

 

Obiective istorice şi turistice

Clădiri şi monumente istorice
Palatul Roznovanu 
Casa Pogor 
Crucea lui Ferentz 

Biserici şi mănăstiri
Catedrala mitropolitană din Iaşi 
Mănăstirea Golia 
Mănăstirea Galata 
Mănăstirea Frumoasa 
Mănăstirea Cetăţuia 
Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi" 
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" 
Biserica Bărboi 
[[Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Moara de Vint - cu cimitir atestat la 1803 (mai vechi decit Eternitatea) 
Biserica Sfântul Sava 
Biserica Sfântul Spiridon 
Biserica Barnovschi 
Biserica Armenească 
Biserica lipovenească din Iaşi 
Biserica Catolică Veche 

Muzee, instituţii culturale
Palatul Culturii 
Teatrul Naţional 
Casa Dosoftei 
Biblioteca Centrală Universitară 
Universitatea "Al.I. Cuza" 
Muzeul Literaturii 
Muzeul Teatrului 
Muzeul Etnografic al Moldovei 
Muzeul de Istorie a Moldovei 
Muzeul de Artă 
Muzeul Unirii 
Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu" 
Muzeul Mihai Eminescu 

Case memoriale
Bojdeuca lui Ion Creangă 
Casa Mihail Sadoveanu 
Casa George Topârceanu 
Casa Otilia Cazimir 
Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet") 

Parcuri, grădini
Parcul Copou 
Grădina Botanică din Iaşi 
Parcul Expoziţiei 

 

Obiective istorice şi turistice din împrejurimi

Mănăstirea Frumoasa 
Mănăstirea Hlincea 
Mănăstirea Hadâmbu 
Mănăstirea Dobrovăţ 
Biserica din Aroneanu, fosta mănăstire Aroneanu 
Regiunea viticolă Bucium 
Zona de agrement Ciric 

În judeţul Iaşi, se mai află:
Palatul domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza 
Palatul Sturdza, de la Miclăuşeni 
Conacul Cantacuzino, de la Cepleniţa 
Ruinele de la Cucuteni 
Regiunea viticolă Cotnari 

 

Sport

Fotbal: 
Clubul sportiv Politehnica Iaşi, echipă de fotbal în Divizia A. 
Alte sporturi: 
Asociaţia Universitară Shotokan Karate Iaşi publică revista de arte marţiale „Samurai magazine”. 
Echipa de baschet Poli Millenium Iaşi. 
Echipa de rugby Poli Agro Iaşi. 
Echipa de volei feminin Penicilina Iaşi. 
Echipa de baschet feminin Naţional Iaşi. 
Cluburi de scrabble: C.S. Argus Târgu Frumos şi Asociaţia Clubul Sportiv „West Moldavia” 
Comunitatea Parkour Iaşi 

 

Oraşe înfrăţite cu Iaşi

Poitiers 
Xi′an 
Padova 
Vinita 
Assiut 
Isfahan 
Sant’Oreste 
Nazzano 
Torrita Tiberina 
Filacciano 
Forano 
Morlupo 
Villeneuve D’Ascq 
Quebec 
Athens 
Jerihon 
Peristeri 
Monterrey

Galerie Foto